Mansardare: din pod în spațiu de locuit

Patru date decid: înălțimea sub coamă, panta acoperișului, cât duce planșeul și starea șarpantei. Din înălțime și pantă rezultă cât din pod va fi cu adevărat folosibil. Lângă streașină, unde acoperișul coboară, rămâne o fâșie joasă, bună doar pentru depozitare.

Straturile noi (izolația sub căpriori, gips-cartonul, pardoseala) iau din înălțime de obicei câteva zeci de centimetri. Un jilț, adică peretele scund de la baza acoperișului, ajută mult. Dacă spațiul folosibil iese prea mic, rămân trei variante: jilț mai înalt, acoperiș ridicat sau refăcut cu pantă mai mare, ori lucarne. Acestea schimbă volumul casei, deci și actele cerute.

Înainte de vizită, măsurați în pod înălțimea de la planșeu până sub coamă și lățimea porțiunii în care puteți sta drept. Trimiteți-le odată cu fotografiile.

La casele vechi, planșeul podului este adesea din grinzi de lemn, uneori din beton sau cu grinzi metalice. A fost gândit de multe ori doar pentru pod. O locuință îl încarcă mai mult: pardoseală, pereți despărțitori, mobilă, cada plină. Inginerul se uită la grinzi, la deschideri, la starea lemnului, la reazeme și la pereți, iar dacă sarcina crește mult, și la fundație. La șarpantă verifică dacă se pot scoate popi sau tăia căpriori pentru ferestre și scară.

Dacă planșeul nu ajunge, soluțiile obișnuite sunt:

• pardoseală uscată și pereți ușori în loc de șapă grea și zidărie;
• grinzi suplimentare sau profile metalice lângă cele existente;
• un planșeu nou peste cel vechi, cu reazeme proprii;
• demolarea planșeului vechi și unul nou, de regulă cu centură.

Acoperișul, jilțul și tavanul de sus cer aceeași ordine: la exterior apă și vânt oprite, la mijloc izolație, la interior un strat etanș care frânează vaporii, abia apoi finisajul.

1. Învelitoarea pe șipci, cu strat de aer ventilat la nivelul contrașipcii.
2. Membrană de difuzie, care oprește apa, dar lasă vaporii să iasă.
3. Izolație între căpriori, pe toată înălțimea lor, tăiată puțin mai lată ca să stea strâns.
4. Al doilea strat de izolație sub căpriori, care acoperă și lemnul.
5. Barieră de vapori lipită la îmbinări, la pereți și la treceri.
6. Strat de montaj pentru cabluri și țevi, apoi gips-cartonul.

Cereți o vizită comună după montarea barierei de vapori și înainte de gips-carton. Atunci se văd încă îmbinările, racordurile ferestrelor și traseele instalațiilor; fotografiați-le.

Fereastra de mansardă se alege după distanța dintre căpriori: dacă încape între ei, structura nu se atinge; ferestrele late cer tăierea căpriorilor și o grindă de schimb deasupra și dedesubt. Etanșarea la învelitoare o dă rama producătorului, potrivită pentru țiglă sau tablă, iar spre interior fereastra se leagă de izolație și de bariera de vapori. Puneți fereastra destul de jos ca să vedeți afară și din picioare, și din scaun. Umbrirea exterioară protejează mai bine de căldură decât jaluzeaua interioară.

Baia se pune, pe cât se poate, deasupra băii sau bucătăriei de la parter, ca drumul până la coloană să fie scurt și canalizarea să aibă pantă. Pe planșeu de lemn se folosesc sisteme uscate, ușoare, pentru încălzirea în pardoseală. Circuitele electrice noi primesc siguranțe proprii și protecție diferențială, montate de un electrician autorizat ANRE. Baia are nevoie de ventilare mecanică.

Scara ocupă loc și la parter. Locul bun este acolo unde ajunge sus în zona cu înălțime completă și jos nu trece printr-o cameră. Golul în planșeu îl proiectează inginerul. Scara dreaptă e cea mai comodă, dar cere cel mai mult loc; scara cu întoarcere sau cea în spirală încap mai ușor, dar pe ele se urcă greu mobila.

Mansardarea se discută întâi cu compartimentul de urbanism al primăriei. De regulă, primul pas este certificatul de urbanism, apoi proiectul și autorizația de construire. La intervenții pe structură se cere de regulă expertiză tehnică. La bloc, podul este spațiu comun și decide asociația de proprietari împreună cu coproprietarii.

Puneți tuturor executanților aceleași întrebări, ca ofertele să poată fi comparate:

• Ce suprafață utilă iese în pod și cât s-ar câștiga cu jilț mai înalt?
• Cine face verificarea structurii și ce se întâmplă dacă planșeul trebuie consolidat?
• Ce straturi propuneți, cu ce grosimi, și cum închideți bariera de vapori la treceri?
• Câte ferestre, de ce mărime și cu ce umbrire?
• Unde vin baia, coloana și scara?
• Cât durează lucrarea și în ce zile este afectat parterul?