Branșamente la utilități pentru casă și teren

La toate utilitățile, structura e asemănătoare. Rețeaua de pe stradă aparține operatorului. Din ea pleacă branșamentul spre proprietate, care se termină de obicei la limita terenului, la contor: apometrul în cămin, firida sau postul de reglare-măsurare pentru gaz, blocul de măsură pentru curent. La canalizare, punctul de legătură este căminul de racord. După acest punct începe instalația de utilizare a casei, care ține de proprietar.

Cine execută și cine plătește fiecare porțiune diferă de la o utilitate la alta și de la un operator la altul. De aici se vede ce puteți pregăti cu firma aleasă și ce face operatorul.

• Curent: branșamentul și contorul țin de operatorul de distribuție; instalația de după blocul de măsură o face un electrician autorizat ANRE.
• Gaz: branșamentul și instalația de utilizare se execută de operatori economici autorizați ANRE; contorul îl montează operatorul.
• Apă: branșamentul și apometrul țin de operatorul de apă-canal, care montează și sigilează contorul.
• Canalizare: conducta de pe teren și căminul de racord se fac pe partea proprietarului; racordul la rețea îl aprobă și îl recepționează operatorul.

Prețul terenului și costul utilităților formează împreună prețul real. Înainte de cumpărare, aflați ce rețele sunt pe stradă, cât de departe e punctul de racordare și dacă rețeaua are capacitate. Un certificat de urbanism cerut pentru informare și discuția cu operatorii lămuresc multe.

• Există apă și canalizare pe stradă, chiar în dreptul terenului, sau rețeaua se oprește câteva case mai încolo?
• Cât de departe este conducta de gaz și ce presiune are?
• Pe stradă e linie aeriană sau cablu subteran și unde e cel mai apropiat stâlp sau cutie de distribuție?
• Trece vreo rețea prin teren și apare vreo servitute în cartea funciară?
• Dacă nu există canalizare, ce soluție permite primăria?

O conductă pe stradă nu înseamnă automat că vă puteți racorda. O conductă veche și subțire poate avea presiune prea mică, iar la canalizarea sub presiune e nevoie, de obicei, de o stație de pompare proprie. Condițiile reale le dă avizul operatorului.

Pe șantier, utilitățile depind una de alta. Pentru fundație și betonare e nevoie deja de curent și apă, iar trecerile prin fundație pentru conducte se lasă din timp. Ordinea obișnuită la o casă:

1. Certificatul de urbanism și avizele cerute de el de la operatorii de utilități.
2. Branșamentul provizoriu de șantier pentru curent, ca utilajele să nu aștepte branșamentul definitiv.
3. Proiectele pentru apă, canalizare și gaz, depunerea cererilor de racordare.
4. Săpătura, în șanț comun sau în paralel, pozarea conductelor la adâncimea și distanțele din proiect, fotografii înainte de acoperire.
5. Lucrările operatorilor: racordul la rețea, montarea contoarelor, probele și recepția.
6. Branșamentul electric definitiv și punerea în funcțiune a gazului, odată cu centrala.
7. Strângerea proceselor-verbale, a certificatelor și a planurilor de traseu pentru recepția casei.

La curent, cererea de racordare se depune la operatorul de distribuție din zonă, care emite avizul tehnic de racordare (ATR) cu puterea aprobată și soluția de racordare. Urmează contractul de racordare și execuția branșamentului, iar la final operatorul emite certificatul de racordare. Contractul de furnizare îl încheiați separat, cu furnizorul ales.

La gaz, cererea se depune la operatorul de distribuție a gazelor naturale din zonă. Branșamentul și instalația de utilizare din casă se proiectează și se execută de operatori economici autorizați ANRE, cu probă de etanșeitate și recepție. Abia apoi operatorul montează contorul și pune instalația în funcțiune.

Gândiți puterea pentru următorii ani: pompă de căldură, plită cu inducție, stație de încărcare, aer condiționat. Dacă le treceți de la început în cerere, evitați o cerere de mărire a puterii mai târziu.

Branșamentul de apă începe cu cererea și avizul operatorului de apă-canal, care stabilește locul căminului de apometru. Conducta se pozează sub adâncimea de îngheț, iar dacă apa și canalizarea merg în același șanț, conducta de apă se pune deasupra celei de canalizare, la distanța cerută de operator.

Racordul la canalizare are nevoie de pantă continuă până la căminul de racord. Dacă nivelul casei e sub rețea sau pe stradă e canalizare sub presiune, e nevoie de o stație de pompare proprie. Apa de ploaie de pe acoperiș nu se trimite de regulă în canalizarea menajeră; întrebați operatorul ce permite. Unde nu există canalizare, soluția (fosă vidanjabilă, stație de epurare) și avizele necesare le aflați de la primărie.

Dacă aveți și o fântână sau un foraj, apa din el și apa de la rețea merg pe instalații separate. Legătura directă între ele nu se face, ca apa din fântână să nu ajungă în rețeaua publică.