Pavaje din pavele pentru curte, alei și terase

Pavajul din pavele este format din multe elemente mici, așezate pe un pat de pozare. Greutatea roții se împarte între pavele, rosturi și straturile de dedesubt. Dacă fundația e compactă și uniformă, pavajul rămâne drept mulți ani.

Fundația se întinde și se compactează în straturi de cel mult câteva palme, pentru că efectul plăcii vibrante nu ajunge mai adânc. Patul de pozare nu servește la corectarea nivelului: o fundație denivelată nu se completează cu nisip mai gros, pentru că acolo pavelele se lasă mai târziu.

• Terenul de fundare, adică fundul săpăturii, compactat.
• Geotextil, mai ales pe pământ argilos sau umed, ca piatra să nu intre în pământ.
• Strat de balast sau piatră spartă, întins în straturi și compactat fiecare în parte.
• Pat de pozare din nisip sau split, de regulă de câțiva centimetri, tras la nivel și necompactat.
• Pavelele și rosturile umplute.

Adâncimea săpăturii se calculează de la nivelul final în jos: pavea, pat de pozare și fundație. La un loc de parcare iese o săpătură serioasă, iar pământul scos trebuie dus de pe teren. Întrebați cine se ocupă de el.

Grosimea pavelei și a fundației se aleg după cea mai mare sarcină care va trece pe acolo, chiar dacă trece rar. O mașină de gunoi sau o autoutilitară pe aleea casei contează.

• Pavele de beton de 6 cm: alei, trotuare, terase, de regulă și autoturisme ușoare ocazional.
• Pavele de beton de 8 cm: loc de parcare, curte cu mașini.
• Pavele de 10 cm: utilitare și camioane, după indicațiile producătorului.
• Dale mari: terase și intrări; sub mașină doar varianta groasă, făcută pentru asta.
• Piatră cubică de granit sau bazalt: foarte durabilă, se pune manual, cu rosturi late.
• Pavele drenante și dale înierbate: lasă apa să intre în pământ, dar au nevoie de o fundație care lasă apa să treacă și de curățare regulată.

Bordura ține pavelele să nu se împrăștie. Se pune pe beton și se sprijină pe spate tot cu beton, înainte de montajul pavelelor. Bordura pusă doar în nisip sau în pământ se înclină, iar marginea pavajului se desface.

Pavajul trebuie să aibă pantă dinspre casă, de regulă de câteva procente pe lățime. Apa nu trebuie să stea pe pavele: iarna, apa din rosturi îngheață și strică marginile pavelelor. În fața garajului sau a porții se pune de obicei o rigolă cu grătar, iar apa se duce spre un loc de infiltrare pe teren sau, cu acord, spre canalizare. Lângă soclul casei e bine să rămână o fâșie de pietriș.

Înainte de pavaj, puneți tuburi de protecție pentru cablurile de iluminat, pentru motorul porții și pentru irigații. Un tub gol costă puțin, iar un pavaj desfăcut și refăcut costă mult.

1. Trasarea și preluarea nivelurilor de la prag și de la pavajele existente.
2. Săpătura până la adâncimea calculată și compactarea fundului.
3. Geotextil, apoi fundația în straturi, fiecare compactat.
4. Bordurile pe beton, la nivelul și panta finală.
5. Patul de pozare tras între șine, puțin peste nivelul final.
6. Montajul după modelul stabilit, cu pavele amestecate din mai mulți paleți.
7. Umplerea rosturilor, compactarea cu placă vibrantă cu talpă de cauciuc, apoi completarea rosturilor.

Placa vibrantă fără talpă de protecție zgârie pavelele și le ciobește colțurile. Dalele mari nu se compactează cu placa, ci se așază cu ciocanul de cauciuc.

Puneți tuturor meseriașilor aceleași întrebări, ca ofertele să poată fi comparate:

• Ce grosime are fundația și din ce material, în câte straturi se compactează?
• Bordurile se pun pe beton? Cu ce pantă și unde duceți apa?
• Ce pavea propuneți, de ce grosime, și ce rosturi (nisip, nisip polimeric, rășină)?
• Ce se întâmplă cu pământul scos și cu pavajul vechi?
• Ce garanție scrisă dați pentru lucrare și ce garanție dă producătorul pavelelor?